Așezarea geografică:
Satul Iablanița este situat în România, Banat, județul Caraș-Severin, așezat pe paralela de 44’58” latitudine nordică și la 22’19” longitudine estică, în apropierea CFR: Timișoara-Caransebeș-București, se învecinează cu hotarele satelor: Mehadia, Plugova, Globu Rău, Crușovăț, Petnic, iar pădurea din teritoriul satului se învecinează cu pădurile satelor Prigor și Lăpușnicel.
Vatra actuală a satului se întinde pe mai bine de 2 km pe firul unei văi de-a lungul șoselei naționale Caransebeș-Bozovici-Oravița și este întretăiată de două râuri: Craiova (cu afluent Seliște) și Mehadica. Aceste două râuri se unesc după ieșirea din sat, străbat Cheile Globului și se varsă în râul Belareca, afluent al Cernei bănățene. Teritoriul aparținând satului se întindea în anul 1878 pe o suprafață de 5770 hectare. În realitate locuitorii acestei așezări au folosit o suprafață mai întinsă de păduri decât spun documentele.
Numele satului lablanița are o vechime multiseculară și a fost dat așezării în timpul când localnicii au început să conviețuiască cu populațiile slave. Numele de Iablanița provine din slavă, și anume ”Iablonka” însemnând măr.
S-ar putea ca lablanița să-și aibă originea din cuvantul ”Jablonu” care tot măr înseamnă sau din ”Jablan” cuvânt slav, care însemnă ”loc înalt”. Semnificativă este prezența, în imediata apropiere de vatră satului a unei păduri de plopi numită Topolia, din cuvântul slav ”Topol”, însemnând ”plop alb”. Satul Iablanița era așezat în trecut cu 3-4 km mai sus, către pădurea cea mare, față de vatra actuală. Vechea vatră a satului este numită acum ”Valea Satului”ori ”La satul Bătrân” sau cel mai folosit termen este ”La Sat” În vechea vatră a satului casele din lemn erau așezate pe văi, ogase, în locuri cât mai bine ascunse, înconjurate de pădurea din fagi, pini și plopi
lablanița se află la o distanţă de 25 km de Băile-Herculane, 65 km de Caransebeş, 100 km de Municipiul Reşiţa şi la 40 kin de Bozovici 4 km distanţă de E 70